Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au diferentiat prin valori, mod de gandire si de actiune, acestea fiind amplificate de discrepanta de varsta. Adaugand influentele inovatiilor tehnologice, diversitatea evenimentelor sociale si istorice, conflictul dintre generatii nu este o surpriza.
Aflate intr-o lupta continua spre a-si demonstra superioritatea una fata de alta, la cea mai mica nepotrivire de idealuri sau viziune despre lume a generatiilor, gheata se sparge, lasand loc criticilor sa se reverse.
Prin generatie, ne referim la colectivul de oameni nascut in jurul aceleiasi perioade, care impartaseste experiente comune. „Oamenii de vârste similare sunt modelați de evenimente și experiențe istorice, dând, astfel, naștere unor cohorte sociale, care împărtășesc valori similare” (Maloni, Hiatt si Campbell, 2019). Generațiile sunt, de obicei, definite ca având o lungime de aproximativ 20 de ani.
In prezent, exista cinci generatii: The silent generation (1928-1945), Boomers si generatiile X, Y si Z, insa atentia va fi orientata spre ultimele patru, prezente in campul muncii, fiind important sa intelegem caracteristicile acestora, datorita diferentelor de „viziune, obiceiuri si stil de lucru” (Yigit si Aksay, 2015), pentru a fi mai intelegatori unii cu altii, iar mediul de lucru sa fie unul lipsit de tensiuni si conflicte.
Baby boomers este denumirea atribuita oamenilor nascuti intre anii 1946 si 1964. Intr-un studiu realizat de Jones si Schoonbroodt (2016), care vizeaza cresterea exponentiala a fertilitatii ca urmare a socurilor, este infatisata fluctuatia demografica a Americii. Astfel, daca la inceputul secolului al XX-lea, natalitatea scazuse considerabil, accentuandu-se in timpul Marii Depresii si a Razboaielor Mondiale, ulterior, natalitatea a cunoscut o crestere exponentiala, de unde si numele fenomenului ”baby boom”, fiind o perioada in care tinerii acordau o mare importanta vietii de familie. Aceasta generatie este centrata pe relatii, valorificand timpul petrecut impreuna cu cei dragi. Din punct de vedere profesional, este caracterizata prin dorinta de atingere a scopurilor. Persoanele care fac parte din aceasta generatie au crezut cu tarie ca muncind din greu si avand incredere in fortele proprii, vor putea sa-si indeplineasca visurile.
Boomerii credeau in angajarea pe viata si loialitatea fata de compania angajatoare, din dorinta de a castiga respect si vechime (Elsdon și Lyer 1999); credeau ca succesul vine doar dupa sacrificiu si valorificau lucrul in echipa.
Oamenii nascuti intre 1965 si 1980, se incadreaza in generatia X. Unii autori (Karp, Sirias, si Arnold, 1999) o denumesc „generatia slaba”, caracterizandu-i „leneși, aroganți, cinici și orientați în special spre sine, mai degrabă decât spre echipe”. Alti autori (Glicken si Robinson, 2013) sustin ca acestia functioneaza bine in echipe, cu conditia ca acestea sa fie compuse „din persoane puternice, orientate spre rezultate, cautand o sinergie autentica a echipei mai degraba decat o conformitate cu normele de grup”.
Acestia au crescut fara prea multa atentie din partea parintilor, maturizandu-se la varste fragede, si avand grija de ei insisi, astfel ca individualismul este justificat. Sunt independenti si flexibili, reusind sa balanseze viata profesionala si pe cea personala, considerand ca munca grea trebuie rasplatita. De asemenea, sunt extrem de educati.
In comparație cu Boomers, GenXers acordă mai puțină valoare loialității companiei, valorificând mai mult lucrul pentru ei înșiși și oportunitățile de angajare (O’Bannon 2001; McGuire și colab. 2007), „valorifica autonomia si sunt „reticenti in accesarea pozitiilor de conducere” (Jorgensen, 2003).
Avand in vedere ca generatia boomerilor este in prag de pensionare, iar generatia Z abia intra in campul muncii, reprezentantii generatiei X sunt cei mai experimentati din punct de vedere profesional. Au un grad inalt de adaptare, acomodandu-se foarte usor cu tehnologia, fiind si primii cu acces la internet si telefoane mobile.
Milenialii sau generatia Y, reprezinta persoanele nascute intre anii 1980 si 1996/2000. In ceea ce priveste aceasta generatie, rezultatele empirice indica o mentalitate individualista, astfel „filantropia, altruismul si conservarea mediului sunt scazute in randurile acestora” (Ng & Parry, 2016; Twenge & Campbell, 2008; Twenge și colab., 2012). In materie de munca, nu o considera centrul vietii lor, incercand sa mentina un echilibru intre viata personala si cea profesionala, asemenea predecesorilor lor (Gen Xers), si prefera stabilitatea, avand o toleranta scazuta la risc (Guillot-Soulez & Soulez, 2014), astfel ca securitate job-ului este esentiala.
Ei au crescut cu incurajarile constante ale parintilor si au fost recompensati mai mult pentru participare, decat pentru realizare (Ng & Johnson, 2015), iar ca urmare, au o stima de sine ridicata, sunt asertivi, au asteptari inalte si au o nevoie semnificativa de a primi laude (Twenge & Campbell, 2008). De asemenea, par sa fie atrasi de valorile de munca extrinseci (Maloni, 2019), cum ar fi statut si beneficii si sunt preocupati de avansarea in ierarhia unei corporatii, conform Campione, 2015.
In ceea ce priveste desfasurarea activitatilor de munca, milenialii au nevoie de instructiuni clare, feedback, asistenta si indrumare constanta, dezvoltate datorita implicarii parintilor in crestere lor (Hurst & Good, 2009; Luscombe et al., 2013; Terjesen et al., 2007; Maloni et al., 2019).
Cu toate acestea, milenialii au o cultura generala vasta, intelegand foarte bine climatul zilelor noastre. Sunt inclinati spre perfectionism, flexibili, incurajand schimbarea si muncesc foarte bine in echipa, iar credinta conform careia educatia conduce la succes este puternic inradacinata in mentalitatea colectiva a milenialilor.
Persoanele nascute intre 1996/2000 si 2010 fac parte din generatia Z. Angajatorii sunt ingrijorati cu privire la aceasta tanara generatie, ce urmeaza sa devina noua forta de munca, punand la indoiala pregatirea acestor tineri si etichetandu-i ca avand asteptari prea mari (Campione, 2015; Ng, Schweitzer și Lyons, 2010).
Evidentele empirice ale valorilor de munca ale generatiei Z sunt limitate, avand in vedere ca majoritatea reprezentantilor nu se afla, inca, in campul muncii, iar orice comparatie sau supozitie sunt nepotrivite la acest moment.
Cercetatorii ii numesc pe reprezentantii acestei generatii „digital natives”, deoarece, inca din primele luni de viata au fost expusi tehnologiei, iar intreaga lor existenta este influentata de aceasta. Prensky (2001) sustine ca exista o discontinuitate intre tinerii „scufundati in tehnologie” (Hakkarainen et. al, 2015) de la inceputul vietii lor si „imigrantii digitali”, care au invatat la maturitate sa o foloseasca, daca a fost cazul.
Acesti tineri sunt obisnuiti cu multitaskingul si foarte flexibili in ceea ce priveste schimbarea sarcinilor, comparativ cu profesorii si parintii lor (Palfrey și Gasser, 2011; Prensky, 2001). Cu cat copiii se adapteaza mai devreme si mai intens la „protezele” cognitive, sociale și culturale (Clark, 2003; Donald, 1991; Ritella și Hakkarainen, 2012) furnizate de utilizarea tehnologiei prezente continuu, cu atat impactul lor este mai puternic, modificand comportamentul, intelectul si angajarea emotionala si sociala.
Indivizii acestei generatii sunt interesati de dezvoltarea personala si orientati inspre antreprenoriat, aspirand la obtinerea libertatii financiare, avand si o toleranta mai ridicata la risc. De asemenea, conform Tysiac, 2017, acestia doresc sa experimenteze simultan cat mai multe industrii si roluri. Unii autori (Schwieger și Ladwig, 2018) descriu acesti tineri ca fiind „ambitiosi, motivati; apreciaza munca grea si vor sa fie recompensati pentru efortul depus”. De asemenea, sunt asertivi, au așteptări mari și păstrează un nivel ridicat de stimă de sine (Ng & Johnson, 2015; Twenge & Campbell, 2008). Altii ii percep ca fiind narcisici si indreptatiti. Cu toate acestea, ei sunt mai realisti decat generatiile anterioare si au o nevoie mai scazuta de validare exterioara (Twenge & Campbell, 2008).
Intr-un studiu din 2019 (Understanding the work values of gen Z, Maloni, Hiatt si Campbell), care a vizat valorile de munca ale generatiilor Z si Y, au fost selectati studenti ai facultatilor cu profil de business, de la 7 universitati din SUA. Acestia au primit un sondaj online, care continea 22 de valori, trebuind sa acorde un calificativ cu privire la importanta fiecareia, in total fiind un numar de 1753 de respondenti. Sumarizand rezultatele, se pare ca diferentele dintre generatiile Y si Z nu sunt foarte mari, insa se remarca abilitatea celei de-a doua de a vedea rezultatele propriei munci, reflectand „interesul lor pentru munca semnificativa si pentru a face un impact” (Maloni, 2019).
O alta valoare intrinseca a generatiei Z este creativitatea, insa, conform rezultatelor acestui studiu, focusul spre invatare, in general, e mai mic decat al milenialilor. Acest fapt nu semnifica totusi delasare, ci o incercare de adaptare la vremurile actuale. Datorită internetului, accesul la informație este mai simplu decât oricând. De fapt, principala problemă a zilelor noastre nu este lipsa informației, ci abundența acesteia. Ne simțim copleșiți în încercarea de a asimila cât mai multe lucruri. Astfel, secolul 21 este marcat de necesitatea de a învăța unde și cum putem accesa informații de calitate, nu de învățarea lor, propriu-zisă. Educația ar trebui adaptată noilor generatii, pentru a ține pasul cu nevoile si abilitatile acestora.
Mannheim (1952) și McMullin și colab. (2007) sugerează că diferențele generaționale în atitudinile și valorile oamenilor sunt rezultatul unor evenimente economice, politice și sociale pe care le trăiesc în anii de formare ai copilăriei, John Benson & Michelle Brown (2011). Astfel spus, existenta unor diferente si particularitati intre oameni, la locul de munca, este de inteles. Totusi, mentalitatea existentei diferentelor dintre generatii, conduce la insusirea si perpetuarea acestor stereotipuri, motiv pentru care, verbalizarea si accentuarea acestora nu fac decat sa distanteze si mai mult oamenii si sa segmenteze relatiile dintre ei, pe grupe de varsta.
In incheiere, cunoasterea diferentelor dintre generatii, cu puncte forte si slabe deopotriva, favorizeaza intelegerea oamenilor, iar cand acestia se simt intelesi si apreciati, mediul de lucru este mai productiv si lipsit de conflicte.
– Studiu realizat de Denisa Badea – Recruitment Assistant, Expand Health Romania
